Fu u papa San Gregoriu dettu u monacu chi introdosse u monachesimu in Corsica. Benchè i munasteri d’issi tempi restanu da truvà, a Corsica un manca di cunventi : Calacuccia, Ruglianu, Belgudè,… Certi hanu ancu ospitatu eventi storichi maggiori, cume Sant’Antone di a Casabianca in Castagniccia chi ha vistu a nomina di Pasquale Paoli capuginerale di a Nazione, è cume San Francescu di Caccia in Castifau induve hè stata priparata a Costituzione di a Nazione.

Un monachesimu ha principiatu in Egittu versu u IV seculu. I cristiani perseguitati si ritiravanu ne u disertu pè pregà in sicurezza. Sant’Antone è Pacomiu funu dei piu cunnisciuti. Eppò ghjunse à u V seculu San Benedettu di Nurcia chi fundò u Cunventu di Monte Cassinu à mezu à Roma è à Napuli. Cume i peccatori pudìanu gode a so fede quietamente, San Benedettu racummandò di spende u tempu tra e preghere di a ghjurnata, travagliendu. A parte di u XI seculu, i cistercensi ripiglionu a listessa regula è sparsenu i sò cunventi da tutta l’Europa. Uni pochi funu famosi cume San Bernardu chi fundò l’Abbazia di Clairvaux a u XII seculu.

In cuntinente, l’Abbazia di u “Thoronet” fu anch’ella fundata da i cistercensi. Ghjè un locu magnificu, rimastu quasi cume à l’origine. Monumentu storicu, e visite sò spessu urganizate cu accumpagnadori. Se vò andate sti ghjorni qui, avarete forse a furtuna di cascà nant’à unu chi face sente u ribombu di a navata centrale cantendu u nostru Diu vi salve Regina. Si chjama Antone, cume u primu di i frati, è pare ancu ch’ellu ghjè di a Porta.

A u XIII seculu, so criati l’ordini mendicanti, i Dumenicani è i Francescani. A preghera è u travagliu un avianu micca avvicinatu i frati cistercensi da u populu. A u cuntrariu, l’ordini mendicanti spendenu u sò tempu à predicà è à insegnà i Vangeli à a ghjente. E cusì pigliònu à rileva. Ma que ghjè un altra storia.

Abbazia di u Thoronet

lea nantu http://www.romanes.com/

Powered by ScribeFire.