A Natura, cume i soldi, un cunosce fruntiere. Quandu una grana hè pigliata da u ventu, in trè quattru è sette, da cuntinente s’affaccà in Corsica. L’avemu puru custatatu cu u nulu di Tchernobyl. Oghje, à vede a crisa de e “subprime”, pudemu testimughjà chi i soldi saltannu anch’elli e fruntiere.

Se i soldi imprestati fruttanu interessi da per elli, parlendu di a Natura, l’omu pensa ch’ellu c’hè per qualcosa in tuttu ciò ch’ella frutta. Face che l’attività ecunomiche sò spessu raprisentate da una cumbinazione di dui fattori di produzione, u travagliu è u capitale. Perchè primurassi di a Natura ? Certi ecunumisti, i classichi, cume Robert Solow, pensavanu in vera che, in ogni casu, a Natura pò esse rimpiazata da u geniu umanu. D’altri, più muderni, cume Robert Costanza è Herman Daly, pensanu che a Natura un pò esse sustituita da a tecnulugia, è, in più, ch’ella cunfina l’attività umane. A teuria di u sviluppu sostenevule s’hè costruitu nantu à ste duie idee.

A i fattori travagliu è capitale, hanu aghjuntu u capitale naturale : stock di risorse naturale ò attivi ambientali, tale uceani, fureste ò terreni agriculi, chi fruttanu beni è servizi per avà è per l’avvene. Se u sfruttamentu di e fureste è l’agricultura portanu a so piccula petra à l’ecunumia isulana, a parte maiò pruvene da u turismu è l’agroturismu : chjaramente, in Corsica, u capitale naturale hè fattu da l’attivi ambientali.

Inde a teuria ecunomica, a valurisazione di un attivu dipende di l’usu è di ciò ch’omu pensa ch’ellu frutti ne l’avvene : ghjè u cuncettu di valore oghjincu di i flussi finanziari futuri.

In poche parolle, tuttu dipende di ciò che a ghjente hè capace di fà cu st’attivi.

Per esempiu, in Corsica, se a ghjente pensà che i turisti un venenu che per u sole, allora si pò dumanda à chi serve : l’ambiente, a natura ecceziunale, u mare priservatu ? Bastarebbe à copre a Corsica di bungalow per vende u più di sole pussibule, cu u vantaggiu chi u sole un si frazà micca.

Ma chi a crede ? Di sole ci n’hè in ogni lochi intornu è u Mediterraniu. A Corsica sarebbe subitu supranata da paesi cume a Spagna, a Cruazia, a Sardegna ed altri…

Hè chjaru che a ghjente, prima di tuttu, ricerca l’ambiente ecceziunale di a Corsica. Quantu nè u prezzu sanu di una stanza d’albergu ò di una casa pensa di paga pè gode di st’ambiente ? Benchè quessa un fu mai stata misurata, risponde à sta quistione ci darebbe à pussibilità di calculà u prezzu di l’attivu ambientale. E nantu un attivu apprezzatu l’investissori accettanu vulinteri di mette i sò soldi, chi ci permette di truvà nove manere di valurizà ancu di pù st’attivu. Risulta che a ghjente accetta di pagà ancu di più. Hè u cherchju virtuosu.

Se l’ambiente calà di colpa a l’inquinamenti ambientali ò suciali, a ghjente accetta di pagà di menu, l’attivu ambientale si disprezza, l’investissori un volenu micca di mette soldi, e pratiche un cambianu micca è l’ambiente si disprezza ancu di più. I prezzi di l’alberghi è di e case calanu, Hè u chjerchju viziosu.

L’associu l‘arinella di Brandu face un travagliu straordinariu pè fà capisce che a runzicata di a sò muntagna pè piglia e petre di u novu portu di Bastia risica di fà entre stu meravigliosu paese ne un chjerchju viziosu.

u paisolu d'Erbalonga

Brandu : u paisolu d

Ghjuntu à stu puntu, bisogna a esse cunvitu chi a Natura in Corsica ghjè un bè pè l’ecunumia, è chi st’attivu appartene à tutti i Corsi sottu a cundizione ch’elli truvessinu usi chi valurizeghjanu ‘st’attivu. Quelli chi svilluppanu usi chi, a u cuntrariu, suchjanu l’attivi ambientali frustanu u bè cumunu di i Corsi.

Qualè chi crede chi da qui à 10 anni a Corsica sarebbe cume a Costa d’azurru ? Eiu, un ci credu. Perchè, ammettimu ch’ellu fussi cusi, un ci venerebbe più nimu, perché à u prezzu di a Costa d’azurru ci vole aghjunghje u prezzu di u battellu è u prezzu di e cose più care in Corsica, perchè simu nantu un isulottu.. A Corsica ha interessu di ammaestra u sò svilluppu turisticu, è di mette in ballu un chjerchju virtuosu : l’ambiente s’apprezza, u turismu guadagna soldi, e pruprietà s’apprezzanu, l’investissori volenu mette soldi…

Altrimenti a dumanda fallara rilativamente, è tuttu u mondu diciarà ch’ellu ci sara statu una bolla speculativa. U prezzu di e case fallara, cume u prezzu di i magazini, di i terreni. L’investissori mettaranu a sò muneta menu vulinteru. E l’ecunumia corsa principiara à cala.

L’associu u levante chi ha resciutu a fà piglia cuscienza chi i pippoli in Bunifaziu frustendu l’ambiente, guastanu u bè cumunu di i Bunifazinchi è di tutti i corsi.

Cala longa (affare Seguela è Sulizer)

Cala longa (affare Seguela è Sulizer)

Oghje, tutte l’imprese serie sò primurate da u sviluppu sustenevule. Dopu l’Europa chi a regulatu l’emissione inquinante è u trattamentu di i ghjetti, u guvernu francese ha anch’ellu data segni forti di reguluzione : a tassa chi inquina paga. Un c’hè che da vede i costi di smantellamentu de e centrale nucleare purtati à u passivu d’EDF.

In Corsica, tocca à a CTC di da i segni di rigulazione pè pruteghje u bè cumunu di tutti i corsi, l’ambiente. Perchè a ghjente, di più in più, aspetta st’attitutine da l’eletti, cume l’imprese aspettanu un segnu pè investisce è cambià e sò manere di fà. A rigulazione ghjè u sòlu modu di truvà u megliu chi garba à tutti è chi minuregjha i costi ambientali, suciali è economichi in piazza à un megliu qhi garba pochi è costa caru à a cumunità.

Per esempiù, parlendu di l’incineratore, ghjè megliu di fà un investimentu più impurtante pè mette in piedi u ritrattamentu di i ghjetti chi fruttara pè un longu tempu piuttostu che di minurà l’investimentu indè un incineratore che ci ha da purtà che guai : inquinamentu è pocu travagliu.

A prutezione di u bè cumunu à prò di tutti pò solamente esse messa in ballu per via di regule forte di guvernu è cu a cuntribuzione di tutti. Eccu u rollu storicu chi si prisenta à a CTC. Un hè micca una cosa strana, ma una cundotta aduttata da tutte e grande imprese mundiale è bè impennate indè l’arte di l’amministrazione. Tocca à a CTC di fallu in una manera intelligente chi currisponde à l’imbusche di a Corsica. ‘St’uccasione a CTC a deve inguantà pè chjavà a Corsica indè un XXIsimu seculu è falla scurdassine di e teme passate d’esse una terra in via di sviluppu.