Chi “Ersa” fussi un veru paese, un l’aghju mai credutu, tantu ci ha paisoli* è chjesuccie. S’assumigliarebbe piuttostu à una pieve. Ma circondu a punta di Capicorsu, pieve, un ci n’hè mai statu postu chi simu à mezu à a Signuria di San Culombanu dei Da Mare, figurata oghje, da u cantone di Capibiancu.

Affiancatu da Centuri à Punente è da Ruglianu à Levante, stu paese, numinatu in corsu Arsa (prununziatu “Ersa”), chi vole dì una sete tremenda, hè paragunatu à a fine settentriunale di u mondu corsu. Ma, ghjè sempre da u Macinaghju, in Ruglianu, che i marrani é e caravelle lasciavanu daretu a terra corsa. Da a sò parte, Centuri uffria un bellu agrottu naturale à quelli chi navigavanu da San Fiurenzu, ò chi purtavanu l’alimee in Genuva. In Arsa, un si pudia cala che barcelle di pescatori. Ci ne fu tantu à l’ottocentu chi Arsa ghjera u primu locu capicursinu pè à pesca.

Sventulatu, cupertu da una machja alta è zeppa à umbria, secca secca à sulana, anaquatu da vadelli assiccati di statina, Arsa un ha ne larghe tese piaghjinche, ne porti prufondi. Ancu se, à i belli tempi, ci funu fine à 200 ettari di vigna, oghje une poche padule servenu di pasciali à pastori niulinchi chi un si muntagnanu più. A parte marittima hè stanghittata da un isulottu, a Giraglia, chi porta un fanale pè avvisà tutti i batteli chi doppianu à punta di Capicorsu.

Eppuru, accertemu chi stu paese pare a fin di u mondu, un locu scarsulatu induve a natura ha dumatu l’omi. Ghjè cume certi paesaghji giappunesi, luce chjara, culori vivi, viulenza taciuta è immobile, chi facenu rissente e forze di a vita in marchja. Se l’arsinchi si sò sparsi da u mondu sanu, Portu Riccu, Venezuela, Stati uniti, un sarebbe a calamita chi ha tiratu parechji da rivene pè fà a sò casa in paese ? D’altri so diventati famosi cume Luigi Napulione Mattei, Pasquale di Bonavita, Antoniu Bonifacio, ò u Pueta Antoniu Pietri. Sapete chi ghjè in Arsa chi Paulu Arrighi è Antoniu Bonifacio hanu decisu di cria à rivista l’Annu Corsu.

Arsa, ha un ambiente veramente speciale ! Mi sò sempre dumandatu perchè ci venenu pochi scrivani à rinfiatassi l’animu, perchè s’ellu ghjè un locu induve si piattanu e muse, sarebbe bè quessu.
.

*Paisoli arsinchi :

  • A Rota
  • A Butticella, cinghje a chjesuccia di San Ghjuvan-Battista
  • U Bercaghju, a cala di u Levante
  • U Cucincu attornu à a chjesuccia di San Petru
  • U Granajolu accungracciatu in giru à a ghjesa Sant’Indria è u sò campanile
  • U Guadellu attornu à a chjesa ruvinata di Sant’Indria chi tocca à cappella di a cunfraterna Santa-Croce
  • U Gualdu accantu à Piazza cu una torra quadrata è l’oratoriu di Sant’Anna
  • Piezza,
    capilocu, anzianu cunventu di capucini di u Settecentu, induve c’hè a
    merria, a scola, a salla di feste è a chjesa Maria Assunta allatata à a
    cappella Sant’Antone
  • U Poghju cu una torre tonda è cu e cappelle di San Ghjiseppu è San Roccu, tramezu
  • Suertu à a bocca si San Nicolau, supranatu da a chjesuccia di u listessu nome
  • Tollari, a cala di punente
 

Powered by ScribeFire.